Accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub numele de apoplexie si reprezinta o leziune la nivelul creierului. Acesta se produce atunci cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara, cauza fiind ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul. De asemenea, accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub denumirile de „injurie cerebro – vasculara” sau „atac cerebral”. In situatia in care fluxul sangvin catre creier este slab, se ajunge la moartea celulelor. Accidentul vascular poate sa fie de doua feluri: ischemic si hemoragic. Cel ischemic este provocat de lipsa fluxului sangvin, iar cel hemoragic este consecinta sangerarii. In general, dar nu mereu, simptomele se manifesta destul de repede.
CUPRINS:
Accident vascular – simptome
Complicatiile unui AVC
Cauzele accidentului vascular
Diagnosticul de AVC
Tratament pentru accident vascular
Sfaturi pentru preventive
Efectele accidentelor vasculare pot sa fie permanente si pe termen lung pot sa genereze si alte complicatii. AVC – ul presupune impiedicarea fluxului de oxigen si de substante nutritive catre tesutul cerebral, situatie care face ca celulele cerebrale sa moara in doar cateva minute. Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala si este esential ca tratamentul sa fie administrat cat mai repede posibil. Afectarea cerebrala si alte complicatii pot sa fie evitate daca se intervine la timp cu un tratament adecvat, prevenind astfel si o eventuala dizabilitate.
Accident vascular – simptome
Simptomele generale ale atacului vascular cerebral includ: stari de amorteala, slabiciune sau chiar paralizie a fetei, bratului, piciorului, tulburari de vedere, confuzie, tulburari in vorbire, tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului, durere severa de cap. Este extrem de important sa fie acordata o atentie deosebita momentului in care debuteaza simptomele, pentru ca exista alternative de tratament rapide. Atunci cand durata simptomelor este mai mica de o ora sau doua, este vorba despre un atac ischemic tranzitor. In situatia atacurilor hemoragice, simptomele pot include dureri de cap severe.
In afara de dificultati de vorbire, apar si dificultati in a intelege ce spun alti oameni. Tulburarile de vedere se pot manifesta atat la un singur ochi dar si la ambii, accidentul vascular cerebral putand sa genereze si vedere dubla. Durerile de cap se manifesta brusc si pot sa fie insotite de varsaturi si de pierderea cunostintei. In afara de tulburarile de echilibru, pot aparea dificultati la mers si din cauza pierderii coordonarii.
Complicatiile unui AVC
Accidentul vascular cerebral poate sa genereze, in unele situatii, dizabilitati cu caracter temporar sau permanent. Complicatiile depind de durata perioadei in care sangele nu a ajuns la creier, precum si de zona cerebrala care este afectata. Printre complicatiile cel mai des intalnite se numara aparitia dificultatilor in a inghiti sau a vorbi, pierderea miscarilor musculare, paralizia, precum si tulburari cognitive sau pierderi de memorie.
In afara de dureri, pot sa apara tulburari de ordin emotional si depresie. Pot sa apara schimbari din punct de vedere al comportamentului persoanei afectate si exista posibilitatea ca aceasta sa isi piarda capacitatea de a se ingriji singura. Tipul de accident vascular pe care l-a suferit pacientul determina atat posibilele complicatii, cat si tratamentul si timpul de recuperare de care este nevoie.
Cauzele accidentului vascular
Accidentul vascular cerebral se produce cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara. Printre factorii de risc pentru accident vascular cerebral trebuie sa mentionam tensiunea arteriala crescuta, diabetul zaharat, nivelul crescut de colesterol, afectiuni ale arterelor coronare, fumatul (atat cel activ cat si cel pasiv), lipsa activitatii fizice si obezitatea. De asemenea, printre factorii de risc ce pot duce la declansarea unui accident vascular cerebral se numara si apneea obstuctiva de somn, anumite boli cardiovasculare, istoricul familial cu infarct de miocard sau AVC, precum si infectia cu COVID – 19.
Este bine sa aveti in vedere faptul ca si varsta poate fi unul dintre factorii asociati riscului crescut de accident vascular cerebral, in special dupa 55 de ani. Specialistii in domeniu au remarcat faptul ca AVC-ul este o afectiune mai des intalnita in cazul barbatilor, insa femeile in varsta prezinta un risc mai mare de deces din acest motiv decat barbatii in varsta. Hormonii pot sa reprezinte inca un factor care creste riscul de accident vascular cerebral, in special la persoanele care folosesc terapii hormonale cu estrogen sau pilule contraceptive. Un stil de viata care include consum exagerat de alcool sau de substante narcotice poate sa favorizeze declansarea unui accident vascular cerebral.
Diagnosticul de AVC
De asemenea, pentru stabilirea cat mai precisa a diagnosticului de AVC, medicii trebuie sa excluda alte posibile cauze ale simptomelor – ca de exemplu o reactie la un medicament sau prezenta unei tumori pe creier. Va fi nevoie de o examinare fizica, medicul va evalua simptomele si va cere detalii despre momentul cat mai exact al aparitiei acestora. Analizele de sange sunt utile pentru a afla rapiditatea cu care se formeaza cheagurile de sange, pentru a afla valorile nivelului de zahar din sange, daca exista o infectie sau daca exista un dezechilibru intre substantele chimice critice din sange.
Pentru a evidentia o eventuala hemoragie, o tumoare sau un accident vascular cerebral, poate sa fie nevoie de o tomografie computerizata (CT). Pentru a detecta tesutul cerebral care a fost deteriorat in urma accidentului vascular cerebral ischemic si a hemoragiilor cerebrale, trebuie efectuat un RMN – imagistica prin rezonanta magnetica.
Angiograma cerebrala presupune introducerea de catre medic a unui tub subtire si flexibil printr-o incizie mica la nivelul gatului, tub pe care il dirijeaza prin areterele majore, in artera vertebrala sau carotida. Este o procedura recomandata, pentru ca ofera imagini detaliate ale arterelor din gat si din creier.
Se poate efectua si o ecocardiograma, examen prin care se poate idintifica o sursa de cheaguri la nivelul inimii. Se poate ca aceste cheaguri sa fi migrat de la inima catre creier si sa fie cauza accidentului vascular cerebral.
Tratament pentru accident vascular
Va reamintim ca, in caz de accident vascular, este esentiala consultarea de urgenta a unui medic specialist. In vederea stabilirii tratamentului de care are nevoie fiecare pacient cu accident vascular cerebral, este necesar ca echipa medicala de urgenta sa identifice exact tipul de AVC, precum si care sunt zonele afectate din creier.
Tratamentul de urgenta are ca scop controlarea sangerarii si reducerea presiunii de la nivelul creierului. Pentru a reduce riscul de aparitie si in viitor a unui atac cerebral vascular, poate fi nevoie de interventie chirurgicala. Dupa ce s-a oprit sangerarea la nivelul creierului, tratamentul presupune asistarea medicala a pacientului pe masura ce sangele este absorbit in corp. Odata ce tratamentul de urgenta si-a atins scopul, ingrijirea trebuie sa aiba in vedere recuperarea si revenirea la un ritm cat mai firesc al vietii.
Daca este vorba despre un accident vascular cerebral ischemic, in cel mult cinci ore de la declansarea simptomelor trebuie administrate intravenos medicamente care sa ajute la dizolvarea cheagurilor de sange. In cazul in care accidentul vascular cerebral este hemoragic, tratamentul vizeaza stoparea sangerarii si diminuarea tensiunii arteriale (care este generata de excesul de fluide).
Sfaturi pentru preventive
In situatia pacientilor care au suferit deja un accident vascular, specialistul poate sa recomande tratament medicamentos care sa vizeze scaderea riscului de a se produce inca un atac cerebral. Un medicament eficient pentru preventie este aspirina, doar ca nu trebuie sa fie administrata decat la indicatiile medicului. Medicamentele anti – plachetare nu mai permit celulelor sa fie foarte lipicioase si scad riscul de formare a trombilor. De asemenea, specialistul poate sa recomande medicamente anticoagulante pentru a diminua riscul de formare a trombilor sau sangerarea.
Exista si alte masuri pe care le puteti avea in vedere pentru a preveni un eventual accident vascular cerebral. De exemplu, puteti tine sub control hipertensiunea arteriala prin administrarea de medicamente si prin mentinerea unui stil de viata cat mai echilibrat. Puteti reduce nivelul de colesterol si puteti evita alimentele grase, puteti renunta la alcool si tutun. Este ideal sa adoptati o dieta bazata pe legume si fructe, sa va mentineti sub control greutatea corporala si sa va tratati bolile care pot sa creasca riscul de declansare a unui atac cerebral.
