Boala Parkinson: ce este si ce manifestari are aceasta

Boala Parkinson este o boala neurologica degenerativa, progresiva, ale carei simptome au fost descrise inca din timpurile biblice. De asemenea, un tratat medical din India din secolul al X-lea i.e.n., precum si Galen, marele medic grec din antichitate, au recunoscut simptomele bolii Parkinson, insa fara o intelegere clara a cauzei sau a caracteristicii progresive a bolii.

Boala Parkinson este numita dupa medicul englez James Parkinson, care a publicat in 1817 o descriere cuprinzatoare a acestei afectiuni. Lucrarea lui James Parkinson a primit putina atentie in urmatoarele decenii, pana in anii 1870, cand neurologul francez Jean-Martin Charcot i-a dat numele pentru a onora studiile medicului englez care a identificat toate simptomele ca fiind legate de o singura boala.

Cele mai recente date arata ca la nivelul Europei sunt peste 1 milion de persoane afectate de aceasta boala, boala Parkinson fiind a doua cea mai frecventa boala neurologica degenerativa, dupa boala Alzheimer. In Romania peste 70.000 de pacienti au fost diagnosticati cu boala Parkinson. Se estimeaza insa ca exista un numar mult mai mare de pacienti afectati, la care nu a fost pus inca diagnosticul. Din pacate, in Romania, diagnosticul bolii Parkinson se face de multe ori in stadii avansate, o cauza pentru acest lucru fiind lipsa de informare a populatiei generale cu privire la manifestarile acestei boli. Majoritatea cazurilor apar la pacienti cu varsta peste 55 de ani, dar boala poate sa afecteze si oamenii mai tineri.

CUPRINS:

Boala Parkinson - informatii generale
Boala Parkinson - simptomatologie
Alte simptome intalnite in boala Parkinson
Parkinson - factori de risc si cauze
Stadiile bolii Parkinson
Diagnosticul de Parkinson

Boala Parkinson – informatii generale

Boala Parkinson afecteaza in principal neuronii localizati intr-o parte a creierului numita „substantia nigra” – sau substanta neagra. Acesti neuroni sunt responsabili de producerea dopaminei, substanta care actioneaza ca un mesager intre creier si anumite parti ale sistemului nervos care ajuta la controlul si coordonarea miscarilor corpului. In cadrul bolii Parkinson, moartea neuronilor duce la scaderea cantitatii de dopamina, ceea ce rezulta in aparitia simptomelor distinctive ale acestei boli, si anume tremuraturi (tremor in maini, brate, picioare, maxilar), rigiditate a membrelor, lentoarea miscarii, precum si afectarea echilibrului si coordonarii.

Pierderea celulelor nervoase este un proces lent, iar simptomele bolii apar de obicei doar dupa ce aproximativ 80% din neuronii din substanta neagra au fost afectati.

Boala Parkinson – simptomatologie

Semnele si simptomele bolii Parkinson se dezvolta treptat, dar ordinea in care acestea apar si severitatea lor este diferita pentru fiecare persoana. Totusi, s-a observat ca boala Parkinson debuteaza de obicei cu un usor tremor la una dintre maini si cu o senzatie de rigiditate la nivelul corpului.

Cateva dintre simptomele timpurii includ:

• Pierderea mirosului
• Deficiente in coordonare si echilibru care pot sa duca la scaparea obiectelor din maini sau la caderi
• Expresii faciale fixe datorate modificarilor nervilor care controleaza muschii fetei
• Schimbari ale vocii: persoana afectata poate sa vorbeasca mai incet, mai lent, sau sa aiba un tremor in voce.
• Scrisul poate suferi si el schimbari, devenind mai mic si mai inghesuit.
• Mersul se poate modifica, devenind tarsait, iar in timpul mersului persoana afectata va fi usor aplecata in fata.
• Tulburarile de somn apar frecvent in boala Parkinson, si includ: insomnie, somnolenta excesiva in timpul zilei sau sindromul picioarelor nelinistite. In plus, nevoia persoanelor afectate de a se scula frecvent in timpul noptii pentru a urina contribuie si ea la aparitia tulburarilor de somn.

Alte simptome intalnite in boala Parkinson

• Schimbari ale dispozitiei, printre care depresia sau anxietatea
• Oboseala
• Constipatia
• Disfunctia erectila
• Transpiratie excesiva (hiperhidroza)
• Probleme la nivelul pielii: persoanele cu boala Parkinson pot suferi de seboree (pielea de la nivelul fetei si al scalpului produce mai mult sebum decat in mod normal).
• Pe masura ce boala progreseaza, pacientii pot suferi de dementa, iluzii sau halucinatii
• Pierderea treptata a nervilor care controleaza miscarile automate poata sa determine scaderea frecventei clipitului, dificultati la inghitire sau salivare excesiva.

Mai trebuie sa stiti ca exista termenul de „parkinsonism”, care este un sindrom clinic caracterizat prin:

1. Tremor, care incepe de obicei la nivelul mainii sau al bratului si apare mai des atunci cand membrul este relaxat si odihnit.
2. Bradikinezie: miscarile fizice sunt mult mai lente decat in mod normal, ceea ce va ingreuna activitatile de zi cu zi si va duce la aparitia mersului tarsait, lent, cu pasi foarte mici.
3. Rigiditate musculara, care va face dificila deplasarea si poate sa duca la crampe musculare dureroase.
4. Instabilitate posturala.

Parkinsonismul poate fi cauzat de boala Parkinson in sine, insa exista multe alte cauze ale acestui sindrom, precum degenerescenta cortico-bazala, dementa cu corpi Lewy, paralizia supranucleara progresiva sau chiar unele medicamente.

Boala Parkinson – cauze si factori de risc

Dupa cum am amintit mai sus, boala Parkinson este cauzata de pierderea celulelor nervoase dintr-o portiune a creierului numita „substantia nigra”, insa nu se stie de ce sunt afectati acesti neuroni.

In prezent, se crede ca o combinatie de modificari genetice si factori de mediu ar putea sa fie responsabili pentru aceasta afectiune, iar cercetarile pentru identificarea cauzelor potentiale sunt in desfasurare.

Printre modificarile care apar la pacientii cu boala Parkinson se numara urmatoarele:

• Nivelurile scazute de dopamina datorate mortii neuronilor care produc acest neurotransmitator.
• Boala Parkinson poate sa determine si leziuni ale neuronilor care produc un alt neurotransmitator, norepinefrina. Nivelurile scazute de norepinefrina pot sa determine aparitia hipotensiunii ortostatice (scaderea tensiunii arteriale atunci cand persoanele afectate se ridica in picioare), frecvent observata la pacientii cu boala Parkinson. De fapt, unii cercetatori sunt de parere ca norepinefrina este importanta pentru reglarea activitatii neuronilor care produc dopamina, si, pe masura ce acestia incep sa moara, neuronii care produc norepinefrina compenseaza prin semnalarea neuronilor dopaminergici care inca functioneaza sa isi creasca activitatea si productia de dopamina. In cele din urma, neuronii care produc norepinefrina mor, iar cei care produc dopamina isi pierd capacitatea de a elibera dopamina si simptomele bolii Parkinson incep sa apara. Aceasta poate fi o explicatie pentru faptul ca oamenii nu prezinta simptome ale bolii pana la disparitia a peste 80% din neuronii dopaminergici.
• In cadrul acestei afectiuni s-a descris si acumularea anormala de proteine (alfa-sinucleina) sub forma de „corpi Lewy”. Acumularea acestora poate duce la schimbari in gandire si comportament, precum si la dementa. In plus, un studiu recent a demonstrat ca alfa-sinucleina declanseaza un raspuns imun din partea unor limfocite (limfocite T-helper), determinandu-le sa atace celulele creierului si contribuind astfel la progresia bolii. Unii cercetatori considera in lumina acestor fapte ca boala Parkinson are cel putin o componenta autoimuna.
• Factorii genetici: aproximativ 15% din persoanele cu boala Parkinson au antecedente familiale ale acestei afectiuni, insa, cu toate acestea, interactiunea dintre mutatiile genetice si riscul de a dezvolta boala nu este pe deplin inteleasa.

Au fost identificati mai multi factori care pot creste riscul de a dezvolta aceasta afectiune:

• Barbatii sunt cu 50% mai predispusi sa faca boala Parkinson
• Leziunile traumatice ale creierului, de exemplu loviturile la cap din sporturile de contact
• Expunerea la toxine precum pesticide, solventi sau alti poluanti.

Stadiile bolii Parkinson

Multi medici care diagnosticheaza boala Parkinson se bazeaza pe scala de evaluare Hoehn si Yahr pentru a clasifica severitatea simptomelor. Initial descrisa in 1967, ea a inclus stadiile numerotate de la 1 la 5, insa de atunci a fost modificata si au fost adaugate stadiile 1,5 si 2,5, pentru a include si modificarile intermediare ale afectiunii.

Scala Hoehn si Yahr modificata cuprinde:

Stadiul 0 – pacientul nu prezinta niciun semn al bolii Parkinson.

Stadiul 1,0 – pacientul prezinta simptome foarte usoare, iar afectarea este unilaterala (numai pe o parte a corpului).

Stadiul 1,5 – afectarea este unilaterala si axiala (jumatatea corpului).

Stadiul 2 – afectarea este bilaterala, insa echilibrul este pastrat.

Stadiul 2,5 – afectarea este bilaterala, insa usoara.

Stadiul 3 – afectarea este bilaterala, intr-o forma usoara spre moderata; unele instabilitati posturale sunt prezente.

Stadiul 4 – dizabilitate severa, pacientul poate sa mearga sau sa stea in picioare fara ajutor sau sprijin.

Stadiul 5 – pacientul este tintuit la pat sau in scaunul cu rotile.

Diagnosticul bolii Parkinson

Nu exista niciun test specific pentru a diagnostica boala Parkinson. Medicul dumneavoastra va pune diagnosticul pe baza simptomelor, istoricului medical si in urma unui examen clinic detaliat. Un diagnostic pozitiv este probabil insa daca aveti cel putin 2 din urmatoarele 3 simptome:

1. Tremor intr-o parte a corpului, care apare de obicei doar in repaus
2. Incetinirea miscarilor (bradikinezie)
3. Rigiditate musculara.

In plus fata de examenul clinic, medicul poate decide sa va administreze o doza suficienta de levodopa / carbidopa (medicament special pentru boala Parkinson), iar ameliorarea simptomelor confirma adesea diagnosticul de boala Parkinson.