Ce este si cum se manifesta fractura de stres

La nivelul oaselor se pot forma fisuri de mici dimensiuni in cazul in care supunem oasele unui stres repetitiv si excesiv. Aceste fisuri poarta denumirea de fracturi de stres sau fracturi de oboseala. Cu aceasta problema se confrunta frecvent sportivii, persoanele ce au zilnic activitati fizice intense sau pacientii cu osteoporoza sau cu o calitate slaba a oaselor.

Ce este fractura de stres?

Fractura de stres reprezinta o fisura mica sau o “vanataie” la nivelul osului ce poate aparea ca urmare a suprasolicitarii sau a unor activitati cu caracter repetitiv. Metatarsienele, antepiciorul si degetele de la picioare sunt zonele cele mai afectate de fracturi de stres. Durerea data de fracturile de stres creste treptat ca intensitate, atingand apogeul in timpul activitatilor ce presupun sustinerea greutatii.

Ce situatii pot cauza fracturi de stres?

Cand schimbam, din punct de vedere al miscarii, ceva in rutina zilnica riscam sa ne confruntam cu fracturi de stres. De exemplu ne hotaram sa incepem sa alergam, lucru pe care il facem sustinut cel putin o perioada; prin repetarea excesiva si suprasolicitarea mecanica a osului, fara acordarea unui timp suficient de lung pentru recuperare riscam sa suferim o fractura de stres. Acelasi lucru este valabil pentru sarituri, mersul prelungit pe jos sau dansul; practic vorbim despre orice forma de miscare cu caracter repetitiv.

Printre cauzele ce pot declansa fracturi de stres se numara si schimbarea tipului de incaltaminte purtat deoarece se poate diminua capacitatea piciorului de absorbire a fortelor repetitive.

Exista si patologii precum osteoporoza care genereaza scaderea rezistentei osoase, respectiv creste riscul aparitiei fracturilor de stres.

Atentie crescuta si in cazul in care aveti basici sau monturi la nivelul piciorului, elemente care va limiteaza mersul: piciorul afectat se va menaja la un anumit nivel in timpul mersului, factor ce va duce la perturbarea modului in care greutatea se pune pe picior in timpul mersului sau a alergatului.

Exista si factori de mediu ce pot favoriza aparitia fracturilor de stres:

• Utilizarea unui echipament sportiv neadecvat pentru sportul ales: precum alegerea unei perechi de incaltaminte neadecvate sau uzate;
• Practicarea sporturilor pe suprafete de antrenament dure/ inegale (ex. betonul sau terenurile accidentate cresc stresul asupra oaselor si riscurile de fractura de stres).

Tipuri de fracturi de stres

Fracturile de stres sunt diferentiate in functie de zona corpului in care apar si in functie de forma de miscare ce a dus la formarea fracturii, astfel putem vorbi de:

• Fracturi de stres la nivelul piciorului si gleznei - sunt afectate oasele metatarsiene, tarsiene si calcaneu. Acestea apar in urma sporturilor ce presupun alergat, sarit sau miscari repetitive ale picioarelor.
• Fracturi de stres la nivelul tibiei si fibulei- e afectata partea inferioara a piciorului in apropierea gleznei sau in partea superioara, in zona genunchiului. Intalnim aceste fracturi la alergatori, jucatori de fotbal sau de baschet.
• Fracturi de stres la nivelul femurului- pot aparea in partea superioara- zona soldului sau zona inferioara, respectiv a genunchiului. Ca si in cazul primului tip de fractura de stres vorbim de aceleasi forme de miscare.
• Fracturi de stres la nivelul coloanei - se pot localiza la nivel lombar sau toracic. Sunt mai rar intalnite si se intampla in randul sportivilor ce ridica greutati sau in randul gimnastilor/ dansatorilor.

Fractura de stres - simptome si manifestari clinice

Pacientii cu fracturi de stres se vor confrunta in primul rand cu durere ce se diminueaza la repaus sau cu durere ce este asociata cu o anumita activitate pe parcursul zilei. In al doilea rand pe partea superioara a piciorului sau pe partea exterioara a gleznei poate aparea o umflatura. La locul fracturii pacientul este sensibil la atingere si pot aparea/ sau nu vanatai.

Tratamente recomandate pentru fractura de stres

In functie de localizarea fracturii de stres si de severitate se poate alege tratament conservator sau tratament chirurgical.

Tratamentul conservator consta in repaus, imobilizare, administrare de medicamente analgezice, antiinflamatoare si fizioterapie odata ce fractura incepe sa se vindece.

Tratamentul chirurgical al fracturilor de stres este ale in situatiile in care fractura nu s-a vindecat corect cu tratamentul conservator sau in cazul in care fractura s-a produs la oase ce nu se vindeca bine “pe cale naturala”. Exista doua tipuri de interventii chirurgicale:

• fixarea interna - se utilizeaza placi, suruburi si tije pentru mentinerea oaselor in pozitie corecta pe perioada vindecarii;
• grefa osoasa - daca fractura de stres a dus la o pierdere semnificativa de os, caz in care se va face transplant de os sanatos din alta parte a corpului sau se poate utiliza os sintetic.

Fractura de stres - complicatii si riscuri

In functie de severitatea fracturii de stres pacientul poate suferi complicatii fizice si psihologice.

Complicatiile fizice includ:

• perioada de vindecare indelungata sau transformarea in fractura de stres cronica (durerea devine pesrsistenta);
• fracturi de stres recurente - daca nu sunt analizati factorii de risc ce au dus la prima fractura de stres si implicit nu se modifica comportamentele ce au dus la fractura initiala;
• deformare osoasa insotita de probleme functionale pe termen lung.

Complicatiile psihologice date de fracturile de stres sunt:

• anxietatea si depresia declansate de durerea devenita cronica sau de scaderea mobilitatii persoanei afectate;
• stres - dat de perioada de recuperare post-fractura de stres.