Osteomalacia: Totul despre demineralizarea osoasa

Persoanele care simt anumite dureri corporale difuze, slabiciune musculara sau fragilitate osoasa, ar trebui sa consulte un medic pentru ca este posibil sa fie afectati de osteomalacie. Deficitul de vitamina D din organism este o cauza frecventa a declansarii acestei afectiuni care duce la pierderea densitatii osoase.

Ce este osteomalacia?

Osteomalacia (sau demineralizarea osoasa) este o afectiune asemanatoare cu rahitismul si se caracterizeaza prin inmuierea oaselor. Pacientii care sufera din aceasta cauza nu pot sa asimileze si sa foloseasca vitamina D pentru absorbirea fosforului si a calciului, aceste minerale fiind esentiale pentru ca oasele sa creasca si sa se dezvolte normal, riscul de producere a fracturilor osoase fiind mult mai mare. Este important sa facem o diferentiere clara intre osteomalacie si osteoporoza, ostoporoza fiind o afectiune caracterizata prin slabirea oaselor care s-au format deja in timp ce osteomalacia are legatura cu procesul de crestere a oaselor. Atunci cand demineralizarea osoasa apare in cazul copiilor, poarta numele de rahitism.

Care sunt principalele cauze ale osteomalaciei?

Principala cauza a demineralizarii osoase o constituie deficient vitaminei D. Exista statistici de specialitate care demonstreaza faptul ca 90% dintre adultii trecuti de 50 de ani nu includ in alimentatia lor suficienta vitamina D. Aceasta are un rol extrem de important pentru o buna dezvoltare a oaselor si pentru mentinerea sanatatii lor, ajutand la absorbtia mineralelor in tractul gastrointestinal. Studiile medicale arata ca persoanele care au un deficit de vitamin D in organism sunt mai predispuse fracturilor odata cu inaintarea in varsta, densitatea lor osoasa fiind una scazuta. Intoleranta la lactoza si expunerea la soare pentru prea putin timp sunt de asemenea factori care pt duce la aparitia osteomalaciei. Demineralizarea osoasa poate fi si o consecinta a unei diete dezechilibrate, a pancreatitei cronice, a unor interventii chirurgicale care nu permit absorbtia vitaminei D in tractul digestiv (de exemplu gastrectomia). O alta cauza care poate duce la aparitia osteomalaciei o constituie administrarea medicamentelor folosite pentru a trata epilepsia – fentoina sau fenobarbital, acestea putand afecta absorbirea fosforului in organism.

Cum se manifesta osteomalacia?

Se poate ca pacientii sa nu recunoasca simptome in primele stadii ale afectiunii, chiar daca radiografiile vor arata semne vizibile. Odata cu agravarea bolii, simptomele devin mai evidente. Apar dureri ale oaselor si se remarca o fragilitate a acestora. Pacientii ajung sa simta dureri inclusiv la nivelul coloanei vertebrale, oboseala cronica si slabiciune musculara. In cazul adultilor, demineralizarea osoasa isi fac simtita prezenta cu disconfort si dureri in zona lombara si la nivelul soldurilor, dureri care se extind ulterior spre coaste si brate. De obicei este o durere simetrica, insotita de slabirea mushilor proximali, care se poate observa atunci cand incercati sa va ridicati in picioare sau cand urcati scari. Oasele isi pierd din rigiditate in timpul procesului de demineralizare si pot sa apara semne fizice, anumite diformitati precum lardoza sau pelvisul triradiat. Persoanele afectate ajung sa aiba un mers leganat, specific, iar riscul fracturilor patologice generate de greutatea corporala devine unul crescut. Din cauza neasimilarii eficiente a vitaminei D, nivelul de calciu din organism este unul scazut si poate determina anumite senzatii de amorteala la nivelul fetei, al bratelor si picioarelor, ritm cardiac neregulat si crampe musculare.

Diagnosticarea demineralizarii osoase

Pentru a afla daca simptomele dumneavoastra pot fi asociate osteomalaciei este necesar un test de sange. In cazul in care analizele releva un nivel scazut al vitaminei D, calciului si fosforului, medicul va putea presupune ca suferiti din cauza acestei afectiuni. Testul prin care se masoara nivelul hormonului paratiroidian poate fi de asemenea de ajutor, nivelul crescut al acestuia indicand un aport de vitamina D considerat insuficient de catre organism. Se mai poate apela la teste imagistice care au rolul de a descoperi mici fisuri ale oaselor, fisuri provocate de insuficienta calciului.

Tratarea osteomalaciei

Atunci cand nu este depistata la timp si nici tratata corespunzator, osteomalacia poate genera probleme serioase, de la fracturi osoase pana la deformari severe ale oaselor. Cu cat este descoperita mai devreme, cu atat aceasta afectiune se poate trata mai usor. Suplimentele alimentare care contin calciu, fosfor si vitamina D ar putea insoti o dieta bogata in aceste substante pentru mai multa eficienta. Expunerea la razele soarelui pentru aproximativ 15 – 20 de minute in fiecare zi este de asemenea extrem de benefica pentru a preveni si pentru a trata demineralizarea osoasa. In cazul in care osteomalaciaeste generata de boala celiaca, cancer, ciroza sau afectiuni renale, se va trata boala de baza iar simptomele demineralizarii osoase vor fi mai putin evidente odata cu tratarea corecta a afectiunii respective. In cazul femeilor gravide si al mamelor care alapteaza, suplimentarea vitaminei D este necesara pentru organism, insa cu masura, pentru a nu creea predispozitie pentru toxicitate. Persoanelor care sufera din cauza acestei afectiuni li se recomanda sa consume alimente bogate in calciu si vitamina D, avand grija sa evite in acelasi timp pe cele care au un rol determinant in demineralizarea osoasa, ca de exemplu alimentele acide, sarea, cafeaua sau bauturile acidulate.