Redoare articulara

Postat in: Sfatul Medicului

de Dr. Alin POPESCU , Medic primar – Medicina Sportiva

Data publicării: 28 februarie 2025 Ultima actualizare: 28 februarie 2025

Ce este redoarea articulara?

Cand simtiti ca va este limitata miscarea la nivelul unei articulatii sau la nivelul mai multor articulatii sau aveti senzatie de rigiditate, va confruntati cu ceea ce se numeste medical redoare articulara. Redoarea articulara poate fi o urmare a mai multor cauze medicale, poate varia ca severitate, avand caracter continuu sau intermitent si se poate instala spontan sau insidios.

Care sunt articulatiile cel mai des afectate?

Articulatiile la nivelul carora se manifesta frecvent redoarea articulara sunt cele de la nivelul umarului, cotului sau genunchiului. Redoarea articulara va determina la nivelul acestor articulatii scaderea amplitudinii de miscare, limitand coordonarea si mobilitatea.

Redoare articulara: cauze

Redoarea articulara poate aparea ca urmare a multor cauze printre care se numara afectiuni precum:

Artroza sau osteoartrita

Cartilajul articular se uzeaza ceea ce duce la aparitia durerii, inflamatiei si redoarei articulare. Cele mai afectate articulatii in aceasta situatie sunt cele care sustin greutatea corpului, respectiv articulatiile genunchilor si soldurilor.

Poliartrita reumatoida

Se caracterizeaza prin inflamatie cronica si atacuri autoimune asupra articulatiilor, ceea ce va provoca durere, inflamatie si redoare articulara.

Alte tipuri de artrita

Lupusul eritematos sistemic poate avea ca urmari redoarea articulara, alaturi de durere articulara, febra, oboseala, caderea parului, eruptii cutanate, fotosensibilitate, sindrom Raynaud.

Leziuni

In situatia in care apar diferite leziuni, in functie de gravitatea lor pacientul poate limita miscarile zonei afectate, iar in urma inactivitatii, a durerii si a inflamatiei ce insotesc leziunea se va instala si redoarea articulara.

Bursita si tendinita

In bursita se inflameaza bursele (saculeti cu lichid la nivelul articulatiilor, cu rolul de a facilita miscarea si de a reduce frecarea dintre suprafetele componentelor articulare:oase, tendoane si muschi). Prin inflamarea burselor miscarile articulare vor fi limitate. In tendinita are loc inflamarea unui tendon ceea ce poate duce la scaderea miscarii fizice a zonei afectate si la instalarea redoarei articulare, insotita de edem, eritem, tumefierea articulatiei si a tendonului afectat.

Inactivitatea prelungita, lipsa miscarii sau postura incorecta in timpul somnului sunt factori ce determina aparitia redoarei articulare.

Alte cauze importante

Alte cauze ce duc la aparitia redoarei articulare sunt varsta inaintata si obezitatea, situatii in care scade mobilitatea articulara si in cazul obezitatii apare factorul presiunii suplimentare asupra articulatiilor, ceea ce duce la inflamare si redoare articulara.

Redoare articulara: simptome si manifestari clinice

Redoarea articulara poate fi insotita de diferite manifestari clinice care sunt in stransa legatura cu boala de fond. Astfel un pacient ce prezinta simptome precum:

Rigiditate articulara;
Durere articulara;
Reducerea amplitudinii de miscare;
Senzatii de frecare in articulatie (bursita) poate prezenta si:
Amorteala;
Senzatie de prurit sau de arsura;
Cefalee;
Spasme musculare;
Eruptii cutanate;
Echimoze;
Parestezii;
Edem sau eritem articular;
Oboseala;
Febra;
Stare de greata, varsaturi;
Frisoane.

Cum se stabileste diagnosticul de redoare articulara

Dupa cum am precizat redoarea articulara este o urmare a mai multor afectiuni astfel incat medicul va diagnostica boala de fond, iar pentru a face acest lucru va incepe procesul de diagnoosticare cu anamneza.

In cadrul anamnezei medicul isi ia informatii despre momentul instalarii redoarei articulare, simptomele asociate si modul de evolutie al acestora, istoricul medical familiar si nu in ultimul rand despre conditiile de viata si de munca ale pacientului. Bineinteles toate informatiile precum administarea altor tratamente, consumul de alcool sau fumatul trebuie aduse la cunostinta de catre pacient, medicului.

Anamneza va fi urmata de examenul clinic in care se vor evalua functia articulara, inclusiv amplitudinea miscarilor, gradul de inflamatie, sensibilitatea si alte semne de rigiditate.

Investigatii paraclinice sunt al treilea pas in cadrul diagnosticarii si sunt corelate cu afectiunea suspicionata de medic. Se poate recomanda efectuarea de:

Analize de sange - pentru verificarea markerilor inflamatiei (proteina C-reactiva, viteza de sedimentare a hematiilor, factorul reumatoid, anticorpi antinucleari, anticorpi anti-CCP, hemograma completa), anticorpii autoimuni sau indicatorii unor afectiuni de baza(ex. artrita reumatoida sau guta);
Radiografiile, RMN-ul, ecografiile articulare se recomanda pentru evaluare structurile interne ale articulatiilor. Se identifica anomalii precum inflamatia, deteriorarea cartilajului sau degenerarea.
Se poate efectua artrocenteza - aspiratie articulara, pentru colectarea lichidului din articulatia afectata. Ajuta la diagnosticarea gutei sau a diferitor infectii.

Tratament pentru redoare articulara

Tratamenul pentru redoare articulara are ca principal scop scaderea durerii, inflamatiei si redarea mobilitatii articulatiei. In functie de severitatea redoarei articulare si de boala de fond pacientii pot beneficia de:

Tratament non-farmacologic ce consta in:

aplicare de comprese termice (cald/rece);
scaderea in greutate,
dieta alimentara echilibrata,
administrare de suplimente, precum cele pe baza de ulei de peste.

Tratamentul farmacologic se va stabili in functie de afectiunea ce a dus la aparitia redoarei articulare si poate cuprinde: antiinflamatoare nonsteroidiene, glucocorticoizi si medicamente remisive sintetice sau biologice.

Tratamentul chirurgical se recomanda doar in cazurile severe si are ca scop rezolvarea afectiunii principale.

Prevenirea redoarei articulare

Redoarea articulara poate fi prevenita prin adoptarea unui stil de viata ce include efectuarea unor exercitii fizice regulate in vederea mentinerii mobilitatii, felxibilitatii articulare si fortei musculare.

Inotul, mersul pe jos sau ciclismul, pot ajuta la pastrarea functiei articulare fara a pune presiune excesiva asupra articulatiilor.

Un alt element important este alimentatia si mentinerea unei greutati corporale sanatoase, pentru a evita supunerea articulatiilor la presiunea suplimentara exercitata de excesul de greutate.

Controalele medicale de rutina pot contribui la identificarea precoce a anumitor factori de risc ce pot duce la redoare articulara si la abordarea terapeutica timpurie a problemelor depistate.

Concluzii

Daca va confruntati cu redoare articulara apelati la medic pentru diagnosticarea corecta a afectiunii ce a dus la rigiditate articulara. In vederea prevenirii instalarii redoarei articulare este recomandat sa adoptati exercitiul fizic ca parte obisnuita din rutina zilnica si o alimentatie echilibrata pentru mentinerea greutatii corporale in limite normale, astfel incat articulatiile sa nu fie supuse unei presiuni suplimentare.