Ruptura de ligament – tratament
Ruptura de ligament survine in urma suprasolicitarii articulatiei, astfel incat ligamentele se intind la maxim si duc la posibila ruptura definitiva sau chiar smulgerea capetelor ligamentelor de pe os. De obicei, ruptura de ligament se produce la nivelul articulatiilor vulnerabile, precum cele ale gleznei sau genunchiului.
Chiar daca ligamentele sunt foarte rezistente, se pot rupe atunci cand asupra lor actioneaza forte puternice. Gravitatea leziunii este data de gradul rupturii si de intensitatea durerii. Pentru ca tesutul nu mai este aprovizionat cu sange, in unele situatii se ajunge ca ruptura de ligament sa fie permanenta. In alte cazuri, ligamentele se pot intinde excesiv si nu vor mai putea reveni la forma initiala niciodata. De cele mai multe ori, ruptura de ligament este o consecinta a unor miscari de rasucire sau a unor sarituri.
Simptomele rupturii de ligament
Principalele simptome ale rupturii de ligament sunt sangerarea tesutului afectat dar si aparitia unui hematom sau a unei echimoze, durerea severa, slabiciunea muschilor afectati, limitarea mobilitatii sau chiar imposibilitatea miscarii. In timpul mersului sau pe parcursul desfasurarii unor exercitii fizice, durerea se intensifica.
Ruptura de ligament poate sa genereze grade diferite de disconfort si durere. Genunchiul devine instabil si pasitul devine imposibil. In situatia in care ruptura de ligament apare la nivelul articulatiilor mainii sau ale cotului, pacientului ii va fi dificil sa poata apuca sau tine anumite obiecte.
Cauzele rupturilor de ligamente
Sportivii sunt cei mai predispusi la aparitia rupturilor de ligamente cauzate de traumatismele suferite in timpul antrenamentelor sau competitiilor. Insa si persoanele tinere sau in varsta, care nu practica in mod frecvent sportul, pot suferi ruptura de ligament. Astfel de accidente au loc la nivelul articulatiilor membrelor inferioare ca urmare a greutatii si a stresului exercitat pe articulatie deoarece acestea nu mai pot fi suportate de catre ligament.
Ruptura de ligament mai poate fi determinata si de rasucirea brusca sau rasucirea genunchiului cu planta fixata, purtarea tocurilor inalte, loviturile la nivelul articulatiei genunchiului, instabilitatea primara a articulatiei si trecerea brusca a greutatii corpului de pe un picior pe celalalt.
Tipuri de ruptura de ligament
Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul genunchilor este cel al rupturii ligamentului incrucisat anterior (LIA). Acest ligament are un rol important in stabilizarea genunchiului, nepermitand miscarea de alunecare inainte a tibiei. O alta afectiune foarte des intalnita este entorsa de glezna. Se poate ca entorsa de glezna sa aiba loc inclusiv in timpul deplasarii pe o suprafata care nu este dreapta. Entorsa se manifesta prin intinderea si chiar prin ruperea unuia sau a mai multor ligamente de la nivelul gleznei. In cele mai multe dintre situatii, entorsele se vindeca prin repaus si aplicare de gheata. Cu toate acestea, sunt si cazuri in care este nevoie de interventie chirurgicala.
La sportivii care alearga, poate sa apara fasciita plantara. Din cauza stresului repetitiv se poate sa apara niste micro – rupturi care sa genereze durere, durere care se manifesta in general la nivelul calcaiului si al arcului piciorului. Activitatea fizica intensa fara o incalzire corespunzatoare poate sa declanseze fasciita plantara, la fel si obezitatea. In cazul in care o persoana sufera o lovitura sau o cazatura la nivelul umarului, exista posibilitatea sa apara o leziune care poarta denumirea de disjunctie acromioclaviculara. Este o leziune care apare destul de frecvent la nivelul articulatiei acromioclaviculare si se manifesta prin ruperea completa sau doar partiala a ligamentului acromioclavicular.
Tratamentul rupturilor de ligamente
In tratarea rupturii de ligament este necesara intreruperea imediata a sportului. Se recomanda repausul, aplicarea imediata a unei comprese reci sau a unei pungi cu gheata pentru a influenta procesul de vindecare si pentru a ameliora durerea. Este important de stiut ca gheata nu trebuie aplicata direct pe piele pentru a nu cauza arsuri termice. De preferat este sa o acoperiti cu un material textil inainte de aplicare. Totodata, puteti apela si la aplicarea unui bandaj de compresie dar si la ridicarea membrului lezat deasupra nivelului corpului.
Terapia chirurgicala este recomandata doar in cazul sportivilor, insa aceasta nu ajuta la vindecarea mai rapida sau mai completa a rupturii de ligament.
