Sindromul de apnee in somn - tot ce trebuie sa stii
Ce este apneea?
Sindromul de apnee in somn (SAS) este o afectiune care se manifesta la nivelul muschilor faringieni aflati in partile laterale si in partea din spate a gatului; acesti muschi ajung sa fie atat de relaxati incat blocheaza respiratia in timpul somnului pentru cateva clipe. Cand are loc acest fenomen, creierul percepe lipsa oxigenului din sange si trezeste persoana in cauza pentru ca mintea constienta sa actioneze asupra muschilor respectivi si sa ii tensioneze, permitand astfel respiratia. Dupa aceea somnul continua si ciclul se repeta, de multe ori fara a putea fi observat. Este posibil ca aceste episoade sa se repete de 15, chiar de 90 de ori intr-o ora, cu pauze de minim 10 secunde intre ele.
Cauze si factori de risc
Cauzele care pot genera sindromul de apnee in somn pot fi de ordin anatomic, atunci cand este vorba despre colapsul cailor respiratorii superioare, sau de ordin neurogenic – in contextul sensibilitatii unor chemoreceptori sau al defectelor unora dintre receptorii responsabili de reglarea ventilatiei.
Aparent, sindromul de apnee in somn (SAS) ii afecteaza mai mult pe barbati decat pe femei, insa exista mai multi factori de risc ce pot duce la aparitia acestuia: obezitatea, miopatiile, laxitatea tesutului generata de inaintarea in varsta, istoricul familial al fiecarui pacient. De asemenea, persoanele cu insuficienta cardiaca sau acelea care au suferit anterior un infarct de miocard pot suferi din cauza sindromului de apnee in somn.
Cand ar trebui sa mergi la medic?
Simptomele care anunta sindromul de apnee in somn sunt atat nocturne cat si diurne. Cele nocturne pot fi inclusiv constatate de partener atunci cand persoana in cauza doarme, poate fi un sforait puternic (prezent deja de mai multi ani), mictiuni frecvente, un somn agitat si neodihnitor, transpiratii sau dureri de cap dimineata la trezire.
Sindromul de apnee in somn genereaza anumite simptome si in timpul zilei, atunci cand persoana respectiva este treaza, fiind insa excesiv de somnolenta, avand tulburari de memorie, fiindu-i dificil sa se concentreze si sa isi mentina atentia. Odata cu oboseala, SAS poate produce pe timpul zilei depresie, anxietate sau unele tulburari sexuale.
Diagnosticul apneei
In cazul in care exista o suspiciune clinica mare in legatura cu prezenta sindromului de apnee in somn, pentru a stabili diagnosticul poate fi folosit un poligraf ventilator portabil. Este un aparat care trebuie montat seara, inainte de culcare, iar pacientul doarme acasa cu acest aparat, returnandu-l apoi in ziua urmatoare. Cu ajutorul acestei tehnici se vor inregistra anumiti parametrii: efortul toracic, frecventa pulsului, sforaitul, saturatia oxigenului din sangele arterial, pozitia corpului si fluxul de aer nasobucal. Datele adunate astfel vor fi interpretate de medic, acesta urmand sa stabileasca daca sindromul de apnee in somn exista si de ce fel este, recomandand ulterior tratamentul care se impune.
Atunci cand concentratia de oxigen din sangele arterial scade, tot organismul este afectat, insa cele mai afectate sunt organele vitale: inima si creierul. Riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este mai mare in cazul persoanelor care sufera din cauza sindromului de apnee in somn. In cazul in care un pacient cu SAS are hipertensiune arteriala, angina pectorala, tulburari ale ritmului cardiac, insuficienta cardiaca sau anumite boli pulmonare severe, consecintele ar putea fi extrem de grave.
Cum poate fi tratata apneea?
Pacientii care au fost diagnosticati cu sindromul de apnee in somn necesita tratament multidisciplinar, ceea ce presupune medici specialisti in medicina interna, ORL-isti, pneumologi, cardiologi si nutritionisti. Severitatea afectiunii este cea care determina masurile necesare, acestea presupunand schimbari ale anumitor obiceiuri precum si tratamente care se vor administra exclusiv la recomandarile medicului.
In cele mai multe dintre situatii este posibil ca medicul sa recomande folosirea terapiei CPAP, ceea ce presupune utilizarea unui aparat care sa introduca aer in caile nazale ale pacientului pe timpul noptii. Este un tratament 100% eficient pe toata durata efectuarii. In cazul pacientilor care sforaie si au un sindrom de apnee in somn mediu spre moderat, medicul poate sugera purtarea unor aparate care repozitioneaza mandibula, aparate extrem de eficiente pentru persoanele care sufera de protuzie mandibulara.
Tratament chirurgical
Exista si situatii in care cel mai indicat tratament este cel chirurgical ORL. Se poate sa fie vorba despre pacienti cu claustrofobie sau care calatoresc mult, caz in care terapia CPAP nu poate fi aplicata. Atunci cand amigdalele ocupa prea mult din spatiul respirator in cazul adultilor cu o greutate corporala normala, se impune reducerea dimensiunilor amigdalelor. Se poate ca unele persoane care sforaie sa aiba lueta (omusorul) prea lunga si sa fie nevoie de o interventie chirurgicala pentru micsorarea acesteia. De asemenea, este vorba despre persoane normoponderale, persoane in cazul carora se mai pot practica si alte proceduri daca este necesar, cum ar fi septoplastia sau reducera dimensiunilor cornetelor nazale. Interventia chirurgicala nu este recomandata pacientilor care sufera de obezitate, celor cu afectiuni cardiovasculare intr-un stadiu avansat sau celor de varsta inaintata.
Este foarte important ca pacientii supraponderali care sufera din cauza sindromului de apnee in somn sa incerce sa scada in greutate, sa nu consume alcool, sa nu ia sedative si sa evite sa conduca masina sau alte utilaje daca sunt obositi.
