Valorile normale ale glicemiei la adulti

Glicemia reprezinta concentratia de glucoza din sange, iar in Romania este exprimata in miligrame pe decilitru (mg/dl), in timp ce in alte tari europene in milimoli pe litru (mmol/l).

CUPRINS:

Ce este glucoza?
Ce afectiuni poti avea daca glicemia nu este normala?

Ce este glucoza?

Glucoza este un monozaharid, adica cel mai simplu carbohidrat, ca si fructoza sau galactoza, si este sursa preferata de energie pentru organismul uman. Ea provine din alimentele pe care le consumam, si anume din paine, cereale, fructe si legume. Dupa ce mancam, carbohidratii complecsi din alimente sunt transformati in monozaharide sub actiunea enzimelor digestive, deoarece intestinul subtire poate sa absoarba doar glucide simple precum glucoza. Aceasta este transportata apoi la ficat, care o poate trimite in sange sau o poate depozita sub forma de glicogen.

Insulina si glucagonul sunt cei doi hormoni principali secretati de pancreas care mentin un nivel optim al glucozei in sange. Astfel, insulina scade glicemia prin stimularea celulelor in a prelua glucoza din sange. Unele celule folosesc glucoza ca substrat energetic, iar altele (precum celulele din ficat sau muschi) o stocheaza sub forma de glicogen, care va fi folosit pentru a da corpului energie in perioadele de post si cand facem miscare.

Glucagonul contrabalanseaza efectul insulinei si creste glicemia prin conversia glicogenului stocat in ficat si muschi in glucoza (proces denumit glicogenoliza).

Nivelul glucozei din sange este influentat de mai multi factori, precum dieta, activitatea fizica, stresul, anumite medicamente, consumul de alcool, dar si de momentul zilei in care se masoara glicemia.

Valorile normale ale glicemiei la adulti sunt definite de organizatii internationale precum ADA (Asociatia Americana de Diabet), EASD (Asociatia Europeana pentru Studiul Diabetului) sau OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii).

Astfel, valorile normale ale glicemiei dimineata sunt considerate mai mici de 100 mg/dl la persoanele sanatoase. Trebuie sa precizam ca aceasta analiza trebuie masurata din sangele venos dupa cel putin 8 ore de post. In cazul pacientilor diabetici insa, mai ales in cazul celor care urmeaza tratament cu insulinǎ sau cu antidiabetice, organizatiile internationale recomanda o tinta a glicemiei a jeun (de dimineata) cuprinsa intre 80 si 130 mg/dl.

Daca valorile glucozei masurate dimineata (la cel putin doua masuratori diferite, in zile diferite) sunt intre 100 si 125 mg/dl, atunci ne referim la prediabet, iar daca sunt peste 126 mg/dl, la diabet zaharat.

Dupa cum aminteam, glicemia este influentata de mai multi factori, printre care, evident, si mesele. De aceea, valorile normale ale glicemiei dupa masa sunt diferite fata de cele de dimineata (a jeun), acestea putand urca pana la 140 mg/dl (la doua ore dupa masa). La majoritatea pacientilor cu diabet zaharat insa, tinta glicemiei dupa masa (postprandiala) este sub 180 mg/dl.

 

O analiza speciala pentru persoanele cu diabet zaharat o reprezinta hemoglobina glicozilata. Aceasta masoara cantitatea de glucoza legata de hemoglobina din sange si reprezinta o medie a glicemiilor pe ultimele 3 luni. O valoare sub 5,6% este considerata normala, valori cuprinse intre 5,7% si 6,4% semnifica prediabet, iar o valoare mai mare sau egala ca 6,5% pune diagnosticul de diabet zaharat. Organizatiile internationale (ADA, EASD) recomanda in acest caz o tinta sub 7% la majoritatea persoanelor cu diabet zaharat.

In cazul in care ati fost diagnosticat cu diabet zaharat sau la analize v-a iesit glicemia mai mare decat normal, puteti sa va masurati glicemia acasa, fara a mai fi nevoie sa mergeti la un laborator, cu ajutorul unui glucometru. Acesta masoara glicemia capilara, din deget, si in cateva secunde veti afla rezultatul. Inainte de a va intepa insa trebuie sa va spalati pe maini cu apa calda si sapun si nu trebuie sa folositi alcool sau servetele umede, pentru ca acestea pot influenta rezultatul. Trebuie sa stiti insa ca valorile masurate cu glucometrul din sangele capilar pot sa fie usor diferite fata de cele din sangele venos si nu sunt considerate a avea valoare diagnostica.

Ce afectiuni poti avea daca glicemia nu este normala?

Dupa cum am amintit mai sus, valori ale glicemiei peste 100, dar sub 126 mg/dl va pot incadra in categoria de prediabet, adica la risc mare de a dezvolta diabet zaharat in urmatorii 5 ani. Exista totusi cateva masuri pe care le puteti lua pentru a scadea acest risc, si anume:

-          Faceti miscare. Recomandarile organizatiilor internationale sunt de a face miscare de tip cardio (mers rapid pe jos, mers pe bicicleta sau inot) cel putin 30 de minute, timp de minim 5 zile pe saptamana. Efortul fizic creste sensibilitatea la insulina, dezvolta masa musculara si scade nivelul glicemiei.

-          Daca sunteti supraponderal sau obez, scaderea in greutate poate sa ajute in normalizarea valorilor glicemiei. Studiile au demonstrat ca doar o scadere de 5 sau 10 % din greutate poate fi suficienta pentru a va scadea riscul de a face diabet zaharat.

-          Consumati bauturi alcoolice cu moderatie. Alcoolul aduce calorii „goale”, indiferent de tipul de bautura alcoolica consumata, si in plus interfera cu capacitatea ficatului de a stoca glicogen, putand astfel sa deregleze homeostazia glucozei.

-          Daca fumati, lasati-va. Efectele nocive ale acestui obicei includ si cresterea riscului de a dezvolta diabet zaharat tip 2.

Cel putin doua valori ale glicemiei de dimineata peste 126 mg/dl sau o glicemie peste 200 mg/dl masurata oricand in timpul zilei pun diagnosticul de diabet zaharat, iar in acest caz va sfatuim sa mergeti la un medic specialist.

In anumite cazuri, glicemia poate sa scada sub 70 mg/dl, aceasta fiind denumita hipoglicemie.

Hipoglicemia apare cel mai des la persoanele care urmeaza tratament pentru diabet, insa exista si alte cauze care pot sa favorizeze aparitia acesteia, precum efortul fizic intens (care poate epuiza rezervele de glicogen din ficat) sau consumul excesiv de alcool (care inhiba productia de glicogen de la nivelul ficatului). In plus, alte afectiuni ale rinichilor sau pancreasului sau anumite interventii chirurgicale pe tractul gastro-intestinal pot creste riscul de hipoglicemie. Simptomele hipoglicemiei sunt urmatoarele: nervozitate, stare de neliniste, transpiratii, tremuraturi, iritabilitate, senzatie de foame sau „gol in stomac”, furnicaturi aparute in jurul gurii, oboseala nejustificata, tulburari de vedere, dureri de cap, confuzie, iar in cazuri severe convulsii si pierderea starii de constienta.

Dupa cum aminteam mai sus, hipoglicemia apare cel mai adesea la pacientii cu diabet zaharat care urmeaza tratament cu insulina sau anumite antidiabetice orale, iar tratamentul presupune o interventie rapida, dupa regula „15-15”: administrarea a 15 grame de carbohidrati cu absorbtie rapida (15 grame de glucoza sub forma de tablete, o lingurita de zahar sau 150 de mililitri de suc), urmata de testarea glicemiei peste 15 minute. Daca valoarea repetata continua sa indice hipoglicemie, pacientul trebuie sa consume din nou 15 grame de carbohidrati. In cazurile severe de hipoglicemie insa, care se manifesta cu pierderea constientei sau convulsii, in niciun caz nu trebuie sa incercati sa faceti pacientul sa inghita, ci trebuie chemata de urgenta ambulanta.

Hiperglicemia reprezinta termenul tehnic pentru valori crescute ale glucozei in sange. Dupa cum am mentionat, cel putin doua valori ale glicemiei a jeun (de dimineata) peste 126 mg/dl pun diagnosticul de diabet zaharat, ca de altfel si orice glicemie din timpul zilei mai mare ca 200 mg/dl.

In general, o glicemie mai mica de 180-200 mg/dl nu da simptome, iar cand apar, acestea tind sa apara treptat, pe o perioada de saptamani, luni sau chiar ani. De multe ori acestea nu sunt bagate in seama de pacient, iar in unele cazuri simptomele pot fi complet absente, asta pana cand nivelul de glucoza din sange ajunge periculos de mare.

Simptomele clasice ale hiperglicemiei sunt reprezentate de „cele trei P-uri”: polidipsie (sete excesiva), poliurie (urinare excesiva) si polifagie (foame excesiva). Insa exista si alte simptome mai putin evidente, precum: oboseala nejustificata, tulburari de vedere, scadere neintentionate in greutate, infectii recurente sau intarzieri in vindecarea ranilor.

In cazurile extreme de hiperglicemie pot sa apara cele doua complicatii acute foarte periculoase ale diabetului zaharat: cetoacidoza diabetica si sindromul hiperglicemic hiperosmolar.

Cetoacidoza diabetica este o complicatie a diabetului zaharat (mai ales la cei cu tip 1) caracterizata de hiperglicemie (peste 250 mg/dl, dar in multe cazuri mult mai mare), cetoacidoza si cetonurie. Daca celulele corpului nu mai primesc glucoza (deficitul de insulina face ca glucoza sa nu ajunga in celule), acesta recurge la arderea grasimilor pentru a avea energie, iar prin acest proces se produce o acumulare de acizi in sange (cetoacizi). Cetoacidoza diabetica este o urgenta medicala.

Sindromul hiperglicemic hiperosmolar apare mai ales la pacientii cu diabet zaharat tip 2 si se caracterizeaza prin valori glicemice foarte mari (de obicei peste 600 mg/dl), dar fara prezenta cetoacizilor. In cele mai multe cazuri este declansat de o infectie severa sau o boala acuta (infarct miocardic, accident vascular cerebral). Deshidratarea este un element important in acest sindrom, iar starea de constienta poate fi afectata. Ca si cetoacidoza diabetica, sindromul hiperglicemic hiperosmolar reprezinta o urgenta medicala.